Istoria berii

Povestea si arta producerii berii sunt vechi de cand lumea. Totul incepe acum 6000 de ani, cand, se spune ca a fost descoperita datorita unei bucati de paine ude, lasata la fermentat, urmand sa ajunga una dintre cele mai vechi si mai populare bauturi produse din ingrediente naturale (Conform legii Germane a Puritatii, aparuta in 1516, berea trebuie sa contina doar apa, orz si hamei).

Berea nu poate fi atribuita unui popor, ea a fost reinventata de mai multe ori de-a lungul istoriei.

Din Mesopotania provine cea mai indepartata urna cu urme de bere descoperita – mileniul al IV-lea, I.H. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui Ghilgames”, il prezinta pe Enkidu, o aratare salbatica, ospatandu-se cu bucate alese si sorbind din lichidul amarui: ”Manca pana se satura, bea lapte si cupe de bere…”, el intrand astfel in lumea oamenilor. Mai mult, faimoasa “luna de miere” isi are radacinile in obiceiul sumerienilor de a da tinerilor casatoriti bere indulcita cu miere cat sa le ajunga … o luna. Aici, berea era foarte groasa, cu un continut de alcool scazut, in jur de 2-3% volum alcool, fiind foarte hranitoare. Din aceasta cauza era folosita mi mult ca aliment, iar lucratorii erau platiti in bere.

Incepand cu Evul Mediu, cand este descoperit hameiul, berea va avea gustul pe care il stim si noi astazi si va deveni o marfa de schimb datorita faptului ca nu se strica asa repede. Tot in aceasta perioada se detaseaza prin calitate berea manastireasca – oferita in loc de apa pelerinilor, deoarece toate molimile erau raspandite prin apa, ori berea era apa fiarta, cu adaos de hamei (conservant) si alcool de fermentare.

Exista in total opt stiluri de bere, dintre care: ALE (de fermentatie inalta) si LAGER (de fermentatie scazuta) sunt cele mai importante. Fiecare stil de bere se imparte in mai multe tipuri. In Romania, cel mai popular este LAGER-ul, si mai ales de tip Pilsner.

Culoarea berii este data de tipul de malt folosit, astfel ca cea facuta exclusiv din malt pilsner, are o culoare galbena, in diverse nuante. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau prajit, au culori de la brun, brun-roscat si rosu, pana la negru opac.

Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. Exista insa si sortimente de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza drojdiilor inca prezente la momentul consumului.

Servirea si degustarea berii reprezinta o arta complexa cu o traditie impresionanta ce s-a cladit de-a lungul timpului prin talentul maestrilor berari.

Temperatura optima de savurare a berii trebuie sa fie undeva intre 6 si 13 grade Celsius. Aceasta temperatura difera, in functie de tipul de bere, cele mai slab alcoolizate pot fi consumate mai reci, avand cu 2 – 3 grade mai putin fata de temperatura medie, iar cele mai puternic alcoolizate la o temperatura de 8 – 13 grade Celsius.

Berea, consumata cu moderatie, face parte dintr-un stil de viata sanatos. Au aparut tot mai multe dovezi care sprijina beneficiile nutritionale ale consumului moderat de bere. Inca de la egipteni , berea era considerata un fel de remediu minune, avand intrebuintari medicale pentru tratarea: anemiei, indigestiei, crizelor de nervi si a problemelor de origine sexuala.

Este cunoscut faptul ca previne cancerul de prostata si de colon, datorita unei substante derivate din hamei, furnizeaza cantitati modeste de vitamina B, plus cantitati mult mai mari de magneziu, seleniu si alte oligoelemente. De asemenea, studiile arata ca un pahar de bere pe zi pentru femei si doua pahare pe zi pentru barbati reduc riscul de accidente vasculare celebrale, boli cardiace si boli vasculare. Se spune ca un consumator moderat de bere isi reduce riscul de atac de cord cu 20%.